Polemica zilei...

Pozele pe care le-am afişat aici sub categoria 'British cuisine hits Constanța' au provocat un raspuns puternic din partea prietenilor mei de aici din ţara. Aş fi aşteptat comentarii de gen 'cum naibi puteți voi mânca aşa ceva de dimineață...' sau 'ce fel de plăcintă e asta?!', dar nimeni n-a scos niciun sunet despre asta. Polemica atunci, care este? S-a manifestat în primul rând sub forma unei simple întrebari pe care am auzit-o acum de nu ştiu câte ori (inclusiv aseară, când am trecut pe la magazinul non-stop din cartier fără să cumpăr nici o cutie a doua săptămână la rând) şi este urmatoarea:
'Cum adică, ai facut bere acasă?'
Domnilor şi doamnelor, a venit momentul să vă fac conştienți de ceva foarte foarte important. Bere, ca şi vin – fiți atenți, ca e important acest lucru - SE FACE!! Da, chiar se faaa-ce (epifanie, parca!). Credeți, mi se pare, că există copaci pe undeva în Ardeal său Germania in care cresc PET-uri şi doze preîncărcate cu pâine lichidă... sau o vrăjitoare de la Azuga (de mare popularitate, bineînțeles!) cu o baghetă magică sponsorizată de Interbrew.
Timp de 5000 ani (Iran) sau chiar 8000 de ani (Mesapotamia), oamenii au facut bere acasă. Din câte ştim, este băutura alcoolică cea mai veche documentată pe fața pământului. În plus, fiind legată de cultivarea organizată de cereale, producerea acestui produs de către civilizații antice este considerată o dovadă de cultură dezvoltată (nu prea sunt convins de această ipoteză, ca am vazut străzile oraşelor Angliei cum sunt vinerea pe seară....)
Ironic este faptul ca România, grădina Europei - dintre cei mai mari producători de cereale de pe continent - preferă să importe berea făcută în străinătate (probabil din malț de orz sau de grâu românesc!).
Cunosc numai un singur om în afară de mine - săracul de el - care face bere în zona Dobrogei. Ține un bar pe lânga Histria cu o pivniță....